Opțiunea revenirii în România a crescut în perioada 2010 – 2014 cu 5 procente (de la 24% la 28% și apoi la 29%), în timp ce opțiunea de a rămâne în străinătate a avut un traseu sinuos: după o scădere de 5 procente în 2012 (de la 35% la 30%), aceasta a crescut semnificativ în 2014 cu 9 procente (de la 30% la 39%).

În ceea ce privește procentajul celor nehotărâți, acesta a rămas de fiecare dată semnificativ, dar a avut o scădere constantă de-a lungul celor 4 ani: de la 38% în 2010 la 34% în 2012, ajungând la 32% în 2014.

Motivele invocate de cei 39% dintre studenții care învață peste hotare pentru a nu reveni în țară se referă la corupția la nivel înalt (pentru 73%), clasa politică nereprezentativă (pentru 66%), mica corupție (pentru 54%) și nivelul scăzut de salarizare (pentru 54%), arată cercetarea LSRS.

În ceea ce îi privește pe studenții care vor să se întoarcă în România, cele mai frecvente nevoi sunt în continuare legate de accesul la piața muncii. Printre acestea se numără: recunoașterea completă a diplomelor (bifată de 67% din respondenți); programe speciale de internship, fellowship & traineeship (pentru 62% din totalul celor chestionați); proceduri de recrutare online (pentru 40%); târguri de cariere (pentru 33%).

Sursa: romanialibera.ro