Aproape 6% din tinerii din întreaga lume nu au un loc de muncă, în timp ce în Uniunea Europeană şi în România, în speţă, fenomenul tinerilor între 15-24 de ani şomeri se cifrează la 23%, atingând cote record în 2013, după anii de criză economică. Specialiştii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare (OECD) atrag atenţia, într-o analiză publicată de curând, că aceste cifre îngrijorătoare privind tinerii care nu au nici loc de muncă şi nu sunt nici cuprinşi în vreo formă de educaţie (aşa-numiţii NEETS), oferă o perspectivă nefavorabilă asupra modului în care diverse sectoare de muncă şi mediul educaţional gestionează tranziţia între şcoală şi serviciu.

O slabă conexiune între şcoală şi piaţa forţei de muncă

Logez susţine că există o problemă de corelare între ceea ce se învaţă în sistemul educaţional şi ceea ce se cere în diverse domenii ale forţei de muncă, iar conexiunea celor două elemente „poate ajuta, cu siguranţă, la reducerea procentelor tinerilor lipsiţi de orice finanţare“. Ţările în care stagiile de practică şi ucenicia, necesare pentru a dobândi experienţă, sunt un exemplu benefic în acest sens, susţine aceasta:  „În cadrul unor astfel de programe, tinerilor li se oferă calificări profesionale recunoscute, potenţialul tinerilor este exploatat la maximum, iar ratele de şomaj sunt foarte mici, chiar dacă în ultimii ani, din cauza crizei economice, efectul acestor programe a fost redus“.

 Starea economiei, dezavantaj sau avantaj?

Specialistul explică şi de ce rata şomajului în rândul tinerilor tinde să aibă aceeaşi evoluţie precum un ciclu economic. De exemplu, pe timp de criză economică, un loc de muncă stabil este foarte greu de găsit din cauza competiţiei cu lucrători mai experimentaţi. „Din fericire, foarte mulţi tineri reacţionează la acest lucru prin adâncirea studiilor şi găsirea unei portiţe spre angajare atunci când economia oferă acest prilej. Cum tinerii sunt principalul pilon al viitoarei forţe de muncă, încurajarea participării la o educaţie completă este o tendinţă importantă“, susţine Logez.

Strategii naţionale pe hârtie  

Ministrul Muncii declara în luna aprilie că şomajul în rândul tinerilor este o problemă cu care se confruntă România, mai ales în contextul în care procesul „de tranziţie de la educaţie la viaţa profesională a devenit tot mai greoi, mai îndelungat şi oportunităţile de ocupare a unui loc de muncă sunt tot mai limitate”. Guvernul are însă din aprilie 2012 un plan de măsuri, adaptat la cel de la nivel european, care a rămas deocamdată doar pe hârtie. „În 2008 aveam 18,6% şomaj în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani, în 2011 a urcat la 23,7% şi tot în jur de 23% va fi şi în 2012. Rata şomajului în rândul tinerilor este de patru ori mai mare decât şomajul populaţiei adulte, care a fost în aceeaşi perioadă în jur de 6%. O mare problemă o reprezintă riscul ca aceşti tineri să devină ulterior abonaţii sistemului de asistenţă socială. Cu cât trece timpul fără să fie încadrat în câmpul muncii, cu atât unui tânăr îi va fi mai greu”, spune ministrul Câmpeanu.  

290 de milioane de tineri şomeri în lume

Potrivit datelor oficiale publicate de Organizaţia Internaţională pentru Muncă, 75 de milioane de tineri din întreaga lume nu au locuri de muncă, adică 6% din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani. Statistica Băncii Mondiale susţine că 260 de milioane de tineri sunt şomeri. Însă, potrivit calculelor publicaţiei britanice „The Economist”, nivelul real al şomajului în rândul tinerilor se ridică la 290 de milioane. Ultimul raport al Organizaţiei, din septembrie 2012, arăta că rata şomajului în rândul tinerilor va continua să crească în mod constant la nivel mondial, până în 2017, ajungând la 13%, în contextul în care criza din zona euro va afecta nu doar statele dezvoltate, ci şi pe cele aflate în dezvoltare.

Sursa: adevarul.ro

Sursa foto:monsterthinking.com