Anatomia umana este studiul structurilor corpului uman. Intelegerea anatomiei este esentiala pentru activitati din domeniul sanatatii si medicinei insa este utila si pentru persoanele care vor urma alt drum in viata.

Cuvantul „anatomie” provine din cuvintele grecesti „ana”si „tome”, care inseamna „a diseca”. Studiile de anatomie au depins in mod traditional de taiere sau disectie, dar acum, cu tehnologia imagistica, este tot mai posibil sa vedem cum este alcatuit un corp fara disectie. Orele de biologie clasa 7 fac referire la fiecare parte a corpului uman.

Exista doua moduri de a privi anatomia: anatomie bruta sau macroscopica si anatomie microscopica.

Anatomie generala

Cunoasterea anatomiei este cheia pentru intelegerea asistentei medicale. In medicina, anatomia bruta, anatomia macro sau anatomia topografica se refera la studiul structurilor biologice vizibile cu ochiul liber. Tot la ele face referire si manualul de biologie clasa a 7 a, dar ulterior se extinde si la structurile macroscopice.

Studiul anatomiei brute poate implica disectia sau metode neinvazive. Scopul este de a colecta date despre structurile mai mari ale organelor si sistemelor de organe.

In disectie, omul de stiinta deschide cadavrul uman sau animal si ii examineaza organele.

S-ar putea folosi endoscopia, introducand un tub cu o camera foto la capat pentru a studia structurile din animalele vii. Exista, de asemenea, metode mai putin invazive. De exemplu, pentru a studia vasele de sange ale animalelor vii sau ale oamenilor, omul de stiinta poate introduce un colorant opac in animal care va evidentia sistemul circulator atunci cand foloseste tehnologia imagistica, cum ar fi angiografia.

Tehnicile precum imagistica prin rezonanta magnetica ( IRM ), tomografia computerizata (CT) sau radiografia dezvaluie informatii despre interiorul unui corp viu.

Sistemele corpului uman

Exista 11 sisteme de organe in corpul uman.

•  Sistemul tegumentar, adica piele, par, unghii si asa mai departe
•  Sistemul osos
•  Sistem muscular
•  Sistem limfatic
•  Sistemul respirator
•  Sistem digestiv
•  Sistem nervos
•  Sistemul endocrin, care regleaza productia de hormoni
•  Sistemul cardiovascular
•  Sistem urinar
•  Sisteme de reproducere

Desi aceste sisteme au nume diferite, toate functioneaza interdependent, ceea ce inseamna ca lucreaza impreuna si depind unul de celalalt.

Anatomie microscopica

La nivel microscopic, anatomia priveste structura si functia celulelor. Anatomia microscopica, cunoscuta si sub denumirea de histologie, este studiul celulelor si tesuturilor animalelor, oamenilor si plantelor care sunt prea mici pentru a fi vazute cu ochiul liber.

Analizand tesutul de la microscop, putem afla despre arhitectura celulelor, cum sunt puse laolalta si cum se raporteaza intre ele.

De exemplu, daca o persoana are cancer, examinarea tesutului de la microscop va dezvalui cum actioneaza celulele canceroase si cum afecteaza tesutul uman normal. Aceasta implica in mod obisnuit studierea tesuturilor si a celulelor folosind tehnici histologice, precum sectionarea si colorarea, si apoi privirea lor sub un electron sau microscop.

Sectionarea presupune taierea tesutului in fasii foarte subtiri pentru a putea fi examinate. Petele histologice sunt adaugate structurilor biologice, cum ar fi tesuturile, pentru a adauga culori sau pentru a spori culorile, astfel incat sa poata fi mai usor distinse atunci cand sunt examinate, mai ales daca diferite structuri sunt una langa celalalta.

Histologia este vitala pentru intelegerea si avansarea medicinii, medicinii veterinare, biologiei si a altor aspecte ale stiintei vietii.

Histologia este folosita pentru:

•  Predare: diapozitivele de histologie sunt utilizate in laboratoarele de predare pentru a ajuta elevii care invata despre microstructurile tesuturilor biologice.
•  Diagnostic: Probele de tesut sau biopsiile sunt prelevate de la pacienti si trimise in laborator pentru a fi analizate de catre un histolog.
•  Investigatii medico-legale: Studiul microscopic al tesuturilor biologice poate ajuta la explicarea motivului pentru care, de exemplu, cineva a murit in mod neasteptat.
•  Autopsii: Ca si in investigatiile medico-legale, tesuturile biologice de la persoane decedate si animale pot fi analizate, astfel incat anchetatorii sa inteleaga mai bine cauzele decesului.
•  Arheologie: Probele biologice din siturile arheologice pot furniza date utile despre ceea ce se intampla in istorie sau istorie antica.

Toate aceste informatii sunt extrem de utile si pot genera elevilor o pasiune noua si chiar ii pot determina sa aleaga un anumit domeniu de studii.