Încă mai avem de construit mulți kilometri de autostradă pentru a putea spune că în România se circulă decent, iar educația rutieră este și ea un aspect pe care românii ar trebui să pună mai mult accent. Doar anul trecut, în România, dintr-un milion de locuitori, 96 și-au pierdut viața viața pe șoselele țării, aproape dublu decât media europeană.

La nivel european, țara cu cei mai mulți kilometri de drum de înaltă viteză este Spania cu 16.204 km, urmată de Germania cu 12.845 km și Franța cu 11.882 km. România pe de altă parte se află undeva la celălalt capăt al topului, cu 829 km dați în folosință, doar 20 mai mult decât Bulgaria, a cărei suprafață nu este nici măcar jumătate din suprafața României.

În teorie însă, lucrurile stau ceva mai bine. Există șantiere deschise pe o lungime totală de 164 km pentru construcția unor drumuri expres și sperăm din tot sufletul ca toate aceste proiecte să nu rămână uitate la stadiul de idei pe hârtie.

Conform declarațiilor ministrului transportului Lucian Bode de la începutul acestui an, lucrările evoluează pe șoseaua Sibiu - Pitești, Varianta ocolitoare Timișoara Sud și drumul expres Craiova - Pitești. De asemenea, până la sfârșitul anului se pare că vor începe și lucrările pentru Centura Sud a Capitalei.

Acestea fiind spuse, dacă toate lucrările de modernizare vor fi realizate conform planurilor, viitorul se arată destul de luminos.

Care sunt cele mai periculoase drumuri din România?

Pentru trei ani la rând, titlul de cel mai periculos drum din România a revenit Drumului Național 1, în special porțiunea acestuia care traversează Valea Prahovei. În acea zonă, există mulți kilometri de drum prea îngust pentru montarea parapeților, motiv pentru care suprafețele respective se transformă în adevărate capcane ale morții pentru amatorii de viteză.

Din cele 587 de accidente rutiere care au avut loc pe una din cele mai circulate șosele din România, o bună parte au putut fi rezolvate cu simple programări daune la service-uri specializate. Dar au existat și o parte al căror sfârșit a fost unul tragic, determinând moartea pentru 80 de pasageri și pietoni.

Lăsând la o parte insuficiența drumurilor expres, în România și educația rutieră este precară, mulți șoferi împingând pedala de accelerație până la pământ chiar și în sate și comune unde respectarea limitei de viteză ar putea salva vieți.

Avem nevoie de mai multe treceri de pietoni, de mai multe semafoare și nu în ultimul rând, de mai multă responsabilitate. Nu avem scuze pentru întârzierea atât de pronunțată a lucrărilor de asfaltare, dar dacă fiecare șofer ar conduce mai prudent, obiectivele Uniunii Europene și ale noastre ca nație, de scădere a numărului de accidente grave de pe șoselele țării, s-ar putea apropia mai mult de îndeplinire.