1. Tocilarul

Nu e ca şi geekii ăia faini pe care-i vezi în filme, care sunt extrem de deştepţi. E genul ăla de om care întreabă într-una la cursuri - de multe ori, întrebări stupide, doar ca să se dea mare, care mereu are temele şi te judecă că nu ai pierdut un seminar sau un curs. Probabil nu e prezent peste tot, dar există.

2. Cel cu stea în frunte

Nu l-ai văzut niciodată, decât fugitiv, şi poate şi atunci, pe scările facultăţii la o cafea şi o ţigară. Însă, cu toate că nu prea vine la facultate, are note mari şi e la buget. Serios, cum să nu-l urăşti, când tu te chinui nopţi întregi să îţi iei un examen afurisit?

3. Negativistul

Nu-i place nimic, începând de la profesori, orar, continuând cu cursurile şi cu ideea de facultate în sine. Cel care e pe principiul "facultatea nu-ţi oferă nimic", dar tot o continuă, plângându-se, evident.

4. Cel/cea care e pe principiul "nu pot să cred că n-ai văzut/ascultat/citit/jucat" cu tare.

Adică, e genul ăla de om care te întreabă de un film. Şi dacă ridici din umeri şi spui că nu l-ai văzut, măreşte ochii cât cepele şi începe "Nu ai văzut x film? De ce nu? Ar trebui să-l vezi! E cel mai tare film evăr. Nu pot să cred că nu l-ai văzut..." şi aşa mai departe. Ei bine, dacă vă loviţi de un asemenea coleg, prindeţi-l de umeri, scuturaţi-l, priviţi-l în ochi cu multă furie şi daţi-i drumul. Sau spuneţi-i ceva extrem de filosofic, precum "tu oricum nu vei putea retrăi emoţia primei vizionări" sau ceva de genul.

5. Cel ce nu prea bagă de seamă ce se întâmplă

Cineva, oricine, pune o întrebare, şi i se oferă răspunsul. Apoi, undeva în spatele amifiteatrului sau a sălii, se trezeşte un alt personaj să pună aceaşi întrebare. Aproape cu acelaşi cuvinte. Şi să pară foarte ofensat când câteva zeci de ochi se îndreaptă spre el, aruncând cu flăcări, săgeţi şi bile de tun.

6. Cel sau cea care merge acasă în fiecare weekend

E omul ăla pe care nu poţi să-l scoţi la bere nicicum! Care, după ultimul curs de vineri (sau de joi), se evaporă instant. Cu care tot vrei să mergi undeva, şi aparent nu se poate nicicum, şi care într-un final ajunge să fie marginalizat. Eşti genul ăla? No, încearcă să stai două weekend-uri consecutive în Cluj, să vezi cum e. Din proprie experienţă îţi zic că e...fain.

Mno bun, astea sunt câteva exemple pe care le-am "descoperit", dacă pot zice aşa. Dacă aveţi idei, luaţi-vă inima-n dinţi (cu tot cu artere) şi scrieţi-le în comentarii. Cine are cele mai şmechere idei are o prăjitură de la mine. Sau o bere. Negociem.

sursă fotot: hashtagpopculture.com