Marile universităţi din lume îşi fac publicitate, uneori destul de incisivă, cu accent pe avantajele, considerate certe, ale absolvirii facultăţilor  lor. Cele mai multe oferte de studiu pentru liceenii români vin de la universităţi din Marea Britanie (18), Olanda (12), Germania (18).

După cum se poate observa, asistăm la recrutarea, de către universităţi străine, a elitei unei promoţii de absolvenţi ai liceului din România, mai exact ai unor prestigioase colegii naţionale. Am spune că, încă de la înscrierea într-un colegiu naţional, mulţi dintre elevi plănuiesc să urmeze o facultate în străinătate, ceea ce este firesc în contextul mobilităţii studenţilor din spaţiul european şi internaţional. Cunosc, din relatarea unei studente românce, de la o universitate din Marea Britanie, că toţi colegii ei de clasă, de la un cunoscut colegiu naţional, sunt înscrişi la universităţi străine.  Neîndoielnic, admiterea tinerilor români la şcoli occidentale este o dovadă clară a calităţii învăţământului liceal românesc din marile colegii naţionale.

În legătură cu acest proces se pune întrebarea despre cauzele interesului universităţilor din Occident în stimularea absolvenţilor de liceu din România, prin acţiuni diverse, de a le frecventa. O asemenea chestiune ar merita o analiză amplă, ceea ce nu se poate face aici.

O să mă refer succint numai la una dintre cauzele esenţiale, anume criza demografică, o bombă cu ceas pentru întreg spaţiul european. Rata scăzută a natalităţii se asociază  cu o creştere a populaţiei vârstnice în multe din ţările dezvoltate. În consecinţă, aceste fenomene demografice au determinat adoptarea de strategii şi proiecte, în ţările occidentale, de a asigura funcţionarea propriilor universităţi. În pofida unor bariere, cum este, de exemplu, inacceptarea României în spaţiul Schengen, ţările occidentale dezvoltate din Uniunea Europeană continuă politica de imigrare, prioritar  pentru specialişti de înaltă calificare, ele având o experienţă îndelungată în integrarea emigranţilor. O parte dintre absolvenţii universităţilor occidentale nu se mai întoarce în România şi muncesc în ţările europene.

Pentru universităţile europene, cu un standard didactic şi ştiinţific mai scăzut, asigurarea numărului de studenţi este vitală, fiindcă altfel ar risca multe consecinţe nedorite.  Nu este întâmplător  faptul că o bună parte a studenţilor din aceste universităţi provine din spaţiul nonoccidental. Rezultă o concluzie clară: universităţile occidentale atrag cât mai mulţi studenţi din toată lumea, prin acţiuni bine elaborate şi puternic susţinute.

Şi România cunoaşte un proces acut de scădere a ratei natalităţii, după cum o dovedesc studiile profesorilor Traian Rotariu şi Vasile Gheţău, iar efectele ei se răsfrâng asupra tuturor componentelor societăţii. Sistemul de învăţământ este puternic influenţat deoarece scăderea ratei natalităţii a condus deja la concluzia  că universităţile vor pierde 30% din bazinul demografic de recrutare a studenţilor.

După informaţiile oferite de mass media, rezultă că peste 10.000 de tineri străini studiază în facultăţile româneşti, cu precădere în cele de medicină, ştiinţe tehnice şi ştiinte economice, cifră insuficientă pentru acoperirea acelei treimi, pierdută din cauza crizei demografice.

Tocmai din acest motiv, universităţile româneşti nu au altă cale decât implicarea lor directă în acţiuni de promovare a propriilor programe de studii şi organizarea unui sistem coerent de recrutare a studenţilor din toate zonele lumii.

Sursa: adevarul.ro

Sursa foto: georgetownheckler.com