Ofiţerii britanici de prevenire a fraudelor au trimis tuturor universităţilor din Regatul Unit un nou ghid prin care îi atenţionează pe studenţi că riscă să ajungă după gratii dacă sunt prinşi cu „minciunele” în CV pentru a-l face impresionant, relata de curând publicaţia „The Independent“.

Specialiştii în educaţie şi cei din domeniul resurselor umane susţin că riscurile sunt mari, nu atât din perspectiva penală, care nu e una foarte vizibilă la noi, neexistând exemple de sancţionare, cât din punctul de vedere al viitorului tinerilor. Iar astfel de campanii ar trebui iniţiate şi la noi, în paralel cu înăsprirea pedepselor.

O sursă de informaţii corecte pentru studenţi o reprezintă chiar universităţile. „Apar din ce în ce mai multe centre de consiliere în carieră în universităţile din ţară, prin proiectele din fonduri europene, iar studenţii au început să le descopere“, explică Mihaela Luţaş, prorector, responsabil de relaţia cu mediul de afaceri, fundraising, relaţia cu absolvenții şi practica studenţească, la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, unde este unul dintre cele mai active sisteme de consiliere în carieră pentru studenţi.

Chiar dacă astfel de fraude se practică şi în România, Codul Penal nu le pedepseşte punctual, spun oamenii legii. Astfel, la noi, falsificarea CV-ului poate trece neobservată, însă dacă acestuia i se ataşează acte falsificate, în baza cărora candidatul la un anumit post primeşte jobul, acesta riscă până la trei ani de închisoare pentru uz de fals.

Servicii de verificare au apărut şi în România, în condiţiile în care sunt cerute expres de numeroasele companii multinaţionale cu sedii la noi în ţară, şi ar putea descuraja în timp astfel de practici. O noutate în România, verificarea trecutului candidaţilor de la studii, joburi anterioare, până la cazier şi chiar declaraţiile sau informaţiile afişate pe internet prinde teren în ultima vreme şi este un semnal de alarmă pentru cei care vor să se angajeze şi se gândesc să-şi „umfle“ CV-ul.

Există patru paliere de verificare: educaţia (studii, calificări, traininguri), foştii angajatori (cea mai căutată), legal (confirmarea cazierului depus la dosar) şi online (reputaţia în mediul virtual – apariţiile în presă şi pe reţelele de socializare). În acest sens, companiile au încheiat parteneriate cu universităţile din ţară, de stat şi private, dar şi cu Poliţia Română, iar comunicarea se face prin e-mail. Însă, verificarea se face doar cu acordul scris al candidatului, de aici şi cazurile în care mulţi s-au retras din cursă odată ajunşi în acest punct. Costul unei astfel de verificări variază între 100 şi 200 de euro pentru un candidat, în funcţie de perioada şi capitolele controlate.

Specialiştii din domeniul resurselor umane susţin că de cele mai multe ori tinerii îşi „umflă“ artificial CV-ul din lipsă de experienţă, pentru că nu ştiu ce să treacă. Iar cel mai la îndemână şi mai des modificat element la noi este nivelul de cunoaştere a limbilor străine.

Sursa: adevărul.ro

Sursa foto: bbc.co.uk