De-a lungul timpului, în văzul fiecăruia au apărut fel de fel de greșeli gramaticale, însă care sunt cele mai frecvente? Iată câteva dintre cele mai des întâlnite erori pe care le fac românii:

1. „Fii cinstit,  nu fi corupt!” sau „Fii cinstit,  nu fii corupt!”

A scrie cu un i, cu doi sau cu trei este una dintre cele mai frecvente greșeli din gramatica limbii române. Desigur, nu ai nevoie de altceva decât de puține cunoștințe gramaticale pentru a ști că verbul a fi este verb neregulat, iar în astfel de contexte el are valoare auxiliară. Forma de conjunctiv prezent, persoana a II-a, singular este (tu) să fii, cu doi i. La fel și cea negativă: (tu) tu să nu fii. Însă imperativul negativ de persoana a II-a, singular a verbului a fi se scrie cu un singur i.

Deci: NU „ Fii cinstit, nu fii corupt”, CI „Fii cinstit, nu fi corupt”

2. Nou-născuți, noi-născuți

Cratima subliniază aspectul invariabil al adjectivului nou, ceea ce înseamnă că acei copii au fost născuți nou, de curând, nu născuți noi, pentru că nu pot fi născuți și vechi. În acest caz, acordul particulei nou cu născut nu se realizează. Așadar nu este corect decât nou-născut, nou-născuți, nou-născută, nou-născut, etc.

3. Pronumele personale și reflexive se unesc întotdeauna prin cratimă cu verbul auxiliar

În unele cazuri, utilizarea cratimei este obligatorie. Când vine vorba de lipirea pronumelor personale sau reflexive cu verbul auxiliar se folosește întotdeauna cratimă, astfel:

MI-A zis/dat/făcut/luat etc. NU m-ia zis sau mia zis!

ȚI-O zice/da/face/lua etc. NU ț-io zice sau țio zice!

I-AȘ zice/da/face/lua etc. NU ia-ș zice sau iaș zice!

NE-AU zis/dat/făcut/luat etc. NU n-ea zis sau nea zis!

De asemenea, în același mod se procedează și în cazul conjuncțiilor că, de, să,  urmate de forme pronominale: ca-l aude, de-i ia, să-ți aducă,  etc.

4. Două pronume cu forme neaccentuate se unesc prin cratimă

La unirea a două pronume cu formă neaccentuată se utilizează cratima, ca în felul următor: V-O (ia), I-L (ia), MI-ȚI (da), NE-O (aduce), NI-L (oferă), I-O (spune), ȚI-O (dă), ȚI-L (cumpără), etc. Acest tip de pronume se numesc pronume clitice, adică din punct de vedere sintactic sunt libere, dar se pronunță împreună cu alte cuvinte.

5. Acordul greșit al articolului posesiv genitival: a, al, ai, ale

Aceasta este una dintre cele mai frecvente greșeli întâlnite atât în vorbirea liberă, cât și în scris. Ce face acest articol posesiv genitival? El leagă obiectul posedat, de posesor.

Este corect:

Diploma cea nouă a studentului – acordul se realizează între substantivul diploma (obiectul posedat) și studentului ( posesorul)

Copilul minune al matematicii – articolul se acordă cu substantivul copilul (obiectul posedat), nu cu posesorul, muzicii)

Florile cele bogate ale grădinii – substantivul florile, obiectul posedat, are forma articolului ca și cum am face acordul cu substantivul grădinii

Studenții silitori ai facultății -  NU studenții cei silitori a facultății, pentru ca articolul se acordă cu substantivul studenții, ca obiect posedat)

6. Decât sau numai

O altă greșeală întâlnită frecvent este utilizarea ca sinonime a adverbelor decât și numai. Decât nu poate fi folosit în contexte care cer utilizarea lui numai și invers.

Când utilizăm numai și când folosim decât?

Adverbul numai se folosește în construcții afirmative „Am numai o bucată de pâine”, având deja sens negativ. Iar adverbul decât se utilizează în construcții negative „Nu am decât o bucată de pâine”.

Acestea sunt unele din multele greșeli pe care mulți dintre noi le facem. Mai știi și altele? Spune-ne printr-un comentariu. 

Sursa foto: assets.sport.ro