Nicholas Philibert (63 de ani) este unul dintre cei mai respectați și iubiți realizatori de documentare, filmele sale fiind vizionate de peste 4 milioane de spectatori în întreaga lume. Are studii de filosofie și cinema și a intrat în lumea filmului încă de la 19 ani, iar la 27 de ani a co-regizat primul lungmetraj, alături de Gérard Mordillat - La Voix de son maître (1978). În 2009, prestigiosul Centre Pompidou din Paris i-a dedicat o amplă retrospectivă, iar în 2007, Festivalul de la Cannes a prezentat într-o proiecție specială documentarul Retour en Normandie.

În prezența sa, la TIFF vor fi proiectate trei dintre cele peste 20 de documentare ale sale. Être et avoir (2002), filmat de-a lungul unui an într-un sat de munte din Franța și avându-i ca personaje pe învățătorul clasei unice, elevii și părinții lor, i-a adus celebritatea. Emoționant și revelator, filmul a fost prezentat la Cannes, în afara competiției, și în zeci de alte festivaluri, a fost nominalizat la trei premii César (l-a câștigat pe cel pentru montaj), și a avut 1,8 milioane de spectatori numai în sălile din Franța. Un succes a fost și Nénette (2010), povestea unei femele urangutan care a atins o vârstă remarcabilă, aproape 40, într-o grădină zoologică din Paris. La maison de la radio (2013), cel mai recent film al său, explorează culisele Radio France și materia invizibilă cu care lucrează de decenii: sunetul.

În secțiunea 3X3, spectatorii vor descoperi și opera distinctă a regizorului slovac Peter Solan (1929 – 2013), unul dintre reprezentanții importanți ai Noului Val Cehoslovac. Trei dintre cele mai apreciate filme ale sale vor fi aduse la TIFF: debutul în lungmetraj The Devil Never Sleeps (1956), o satiră care l-a poziționat printre artiștii care nu se supun regimului, motiv pentru care producțiile sale ulterioare au fost sabotate la nivel birocratic în Cehoslovacia; The Boxer and Death (1962), o impresionantă dramă despre un prizonier care încearcă să evadeze dintr-un lagăr de concentrare, și Before Tonight is Over (1966), un portret viu și complex al societății cehoslovace, surprins de-a lungul unei singure nopți agitate într-un bar de lux populat de personaje care interacționează, dansează, beau și flirtează.

Un tribut în secțiunea 3X3 îi va fi dedicat și regizorului și scenaristului Iulian Mihu (1926 - 1999). Cineastul a debutat în 1955, alături de Manole Marcus, cu La mere, adaptare a unei proze cehoviene, și a semnat 15 lungmetraje. Printre ele, ecranizări ale unor opere de referință: Marele singuratic (1976), după Marin Preda, Procesul alb (1966), după Eugen Barbu, Alexandra şi Infernul (1975), după Laurențiu Fulga.

Sursa foto: lemonde.fr