Ca mulți dintre boboci, îți propui de la început să fii prezent la cursuri, să te implici în acțiuni de voluntariat, să fii planificat și sârguincios. Bineînțeles, aceste gânduri ambițioase nu trebuie să depășească realismul, pentru că îți acorzi o marjă de eroare pe care o vei umple cu ieșiri și petreceri de tot felul.

Trecând la partea practică însă, lucrurile nu stau chiar la fel. Colegii de facultate, mulți ajunși în Cluj doar pentru că e departe de casă, nu vor neapărat să mențină un echilibru între școală și distracție, ci doar să simtă libertatea de a fi pe cont propriu. Treptat, te lași influențat. Deși nu acesta era planul inițial, vei petrece mai mult, te vei axa pe activități deloc constructive și vei pierde, pentru un timp, focusul inițial.

E tentant să fii cool, e bine pentru ego să fii popular, iar prietenii de acasă te vor invidia pentru like-urile primite la pozele din cluburi. Se zice că la sfârșitul vieții regreți ceea ce n-ai făcut, așa că încearcă să le împaci cumva pe toate! Libertatea presupune întotdeauna o doză de responsabilitate și noul statut de student pe care l-ai dobândit te definește (fie că vrei, fie că nu) ca „matur”. Alege să te comporți ca atare, să alegi calea de mijloc între a fi deschis și circumspect, între a învăța mult și a învăța deștept, între a-ți face de cap și a-ți face de cap „cu cap”. 

Ești în primul an. Te vei rătăci pe străzi, vei confunda autobuzele, nu vei ajunge la timp din cauza aglomerației, vei greși sala în care se ține seminarul, poate chiar și data de examen. E inevitabil să te pierzi în Cluj. Alege să nu te pierzi pe tine ca om!

Sursa foto : sydneytoday.com