Studiul a fost realizat pe un eșantion format din 1500 de tineri, 500 cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, iar 1000 dintre ei încadrându-se în intervalul 24-30 de ani. Scopul studiului a fost identificarea obstacolelor și așteptărilor pe care le au tinerii privind piața muncii din România și din străinătate. Aceștia și-au exprimat opinia pe teme ca: actualul loc de muncă, așteptările salariale, motivații, dificultățile întâmpinate în găsirea unui loc de muncă și modul în care ar cheltui banii economisiți.

Concluziile studiului:

Rata de angajare și așteptările salariale

Astfel, am aflat că 51% dintre cei chestionați au un loc de muncă, dintre care 10% în străinătate. 73% dintre respondenți au un nivel mediu al așteptărilor salariale, cuprinse între 1000 și 2000 de euro pentru munca prestată în afara țării. 

Motivații și obstacole în căutarea unui loc de muncă în străinătate

78% dintre tineri sunt determinați să plece peste hotare din mai multe motive: fie pentru a-și mări veniturile, fie pentru a face diverse achiziții de bunuri sau chiar pentru a investi într-o afacere. 22% dintre ei pun pe primul plan aspectele extra financiare, cum ar fi dezvoltarea personală și educația copilului.

În străinătate, cel mai mare obstacol întâlnit în căutarea unui loc de muncă este faptul că nu își permit, din punct de vedere financiar, să caute la fața locului. Următoarele două dificultăți semnalate sunt numărul mic al locurilor de muncă și experiența profesională redusă. 

O altă dificultate în găƒsirea unui loc de muncă în străinătate, semnalată de 11% dintre respondenți este discriminarea. Și oferta salarială mică sau plafonarea profesională reprezintă cele mai puțin întâlnite obstacole.

Diferențele dintre România versus străinătate 

Diferențele cele mai mari, întâlnite în raportul România versus străinătate se regăsesc la  așteptările financiare și cele de dezvoltare personală. Obstacolul ''salarii prea mici'' a fost semnalat pentru piața muncii din România de către 32% dintre respondenți, versus 8% care au întampinat salarii prea mici în cazul locurilor de muncă din străinătate.

În timp ce 16% dintre respondenți nu aleg un loc de muncă în România datorită plafonării profesionale, versus 6% care l-au menționat ca și criteriu pentru locurile de muncă din străinătate. 

Cheltuirea / investirea economiilor și planuri de viitor

Dintre cei care ar reuși să-și pună niște bani deoparte în urma muncii depuse în străinătate, 59% s-ar întoarce în țară, iar 41% s-ar stabili peste hotare. Jumătate dintre tineri ar opta pentru achiziția unui bun (casă sau mașină) iar jumătate ar investi banii într-o afacere. Dintre cei care s-ar întoarce în țară, sunt mai mulți cu 11% cei care ar investi banii acumulați într-o afacere, în detrimentul celor care i-ar investi într-o casă sau o mașină.

Rezultatele studiului relevă faptul că un număr dublu al tinerilor se așteaptă ca afacerea pe care ar lansa-o cu banii câștigați să aibă succes mai degrabă în România, decât în străinătate.