”Uniunea Europeană trebuie să atragă cercetători şi studenţi talentaţi din afara UE care, prin cunoştinţele şi competenţele lor, pot contribui la creştere şi competitivitate. Peste 200 000 de studenţi şi cercetători din afara UE profită, în fiecare an, de ocazia de a veni temporar în Europa”, mai prevede documentul.

Totuşi, arată reprezentanţii CE, prea mulţi dintre aceştia trebuie să facă faţă unor impedimente birocratice inutile: ”normele actuale pentru obţinerea unei vize pentru studenţi sau a unui permis de şedere sunt adesea complexe şi neclare; procedurile pot fi de lungă durată şi variază considerabil de la un stat membru la altul, iar transferul dintr-un stat membru în altul poate fi foarte dificil sau chiar imposibil”.

UE - ”centru mondial de excelenţă”

„Demersurile pentru a veni în UE în scopul cercetării sau studiului sunt mult mai complicate decât ar trebui. Trebuie să înlăturăm aceste obstacole pentru ca Uniunea Europeană să fie mai deschisă persoanelor talentate. Acest tip de mobilitate va fi în folosul UE şi al economiei noastre ca urmare a circulaţiei cunoştinţelor şi a ideilor”, a declarat comisarul UE pentru afaceri interne, Cecilia Malmström.

„Ai carte, ai parte, aşa spune un proverb: este esenţial să îi atragem pe cei mai buni şi cel mai bine pregătiţi cercetători şi studenţi, deoarece aceştia contribuie la o economie a cunoaşterii, încununată de succes în UE. Prin acţiunile Marie Curie şi prin noul program „Erasmus pentru toţi”, dorim ca Europa să devină destinaţia aleasă pentru învăţământul superior, cercetare şi inovare”, este de părere şi Androulla Vassiliou, comisarul pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Comisia propune acum stabilirea unor norme mai clare, mai coerente şi mai transparente la nivelul întregii Uniuni Europene. Cele două directive actuale privind studenţii şi cercetătorii vor fi modificate şi înlocuite cu o nouă directivă unică, care va îmbunătăţi:
 •garanţiile procedurale, în special prin stabilirea unui termen de 60 de zile în care autorităţile statelor membre să decidă cu privire la o cerere de acordare a unei vize sau a unui permis de şedere, ceea ce va face ca procesul aferent cererii de viză să fie mai clar şi transparent;
•mobilitatea în interiorul UE şi transferul de competenţe şi de cunoştinţe. Normele mai simple şi mai flexibile vor spori posibilitatea ca cercetătorii, studenţii şi stagiarii remuneraţi să se deplaseze în interiorul UE, lucru extrem de important pentru studenţii şi cercetătorii care participă la programe comune. Membrii de familie ai cercetătorilor vor beneficia, de asemenea, de anumite drepturi de mobilitate;
•accesul pe piaţa muncii. Pe perioada studiilor, studenţii vor avea dreptul să lucreze cel puţin 20 de ore pe săptămână astfel încât aceştia să se poată întreţină în mod adecvat şi să aducă o contribuţie din punct de vedere economic. De asemenea, cercetătorii şi studenţii vor putea rămâne, în anumite condiţii, pe teritoriul statului membru pe o perioadă de 12 luni de la finalizarea studiilor/cercetării în vederea identificării oportunităţilor de angajare sau de creare a propriei afaceri. Aceasta nu înseamnă în mod automat dreptul de a lucra, deoarece acordarea unui permis de muncă rămâne o responsabilitate la nivel naţional;
•protecţia generală a altor categorii suplimentare de resortisanţi din afara UE, cum ar fi persoanele „au pair”, elevii şi stagiarii remuneraţi, care nu intră în sfera legislaţiei UE existente.



Situaţia globală pe scurt

În pofida contextului actual, caracterizat prin încetinirea creşterii economice şi creşterea ratei şomajului, multe state membre întâmpină dificultăţi atunci când vine vorba de ocuparea unor locuri de muncă care presupun forţă de muncă calificată. Există indicii potrivit cărora aceste dificultăţi se vor menţine în următorii zece ani, atât din motive economice, cât şi demografice.

Una dintre probleme este incapacitatea UE de a atrage forţa de muncă de care are nevoie, în timp ce alte ţări din lume înregistrează rezultate mult mai bune atunci când este vorba de a atrage aceste talente în primele etape ale studiilor universitare şi ale proiectelor de cercetare, prin oferte mai atractive.

Prin urmare, este în interesul UE să vină cu propuneri mai atractive pentru studenţii şi cercetătorii străini şi să creeze un interes mai mare pentru UE ca centru mondial de excelenţă. Schimburile mai numeroase de studenţi şi cadre didactice universitare internaţionale vor contribui la creştere economică, vor stimula inovarea şi vor duce la crearea mai multor locuri de muncă pe termen lung.

Franţa, ţara cea mai deschisă extracomunitarilor

În 2011, ţările care au primit cel mai mare număr de studenţi au fost Franţa (64.794), Spania (35.037), Italia (30.260), Germania (27.568) şi Ţările de Jos (10.701).

În acelaşi an, aproximativ 7.000 de resortisanţi din afara UE au venit pentru cercetare în cele 24 de state membre ale UE la care se referă aceste date, în principal în Franţa (2 075), Ţările de Jos (1 616), Suedia (817), Finlanda (510) şi Spania (447).

Reţeaua europeană de migraţie (REM), gestionată de Comisie, a publicat luni un studiu privind imigraţia studenţilor internaţionali în UE, care oferă informaţii statistice cu privire la politicile în materie de imigraţie şi mobilitate ale statelor membre şi strategiile lor naţionale de promovare a Europei ca destinaţie atractivă pentru studenţii internaţionali. România nu a participat însă la această cercetare.

Sursa. adevarul.ro

Sursa foto: universitiesnews.com