Interviu Dan Bompa – Colaborator stiintific la Laboratorul de Constructii de Beton – Ecole Polytecnique Federale de Lausanne

Scris de  Aug 28, 2013

Inginer civil pasionat, Dan a îmbinat armonios cercetarea cu munca de freelancer. În postura de freelancer a fost implicat în peste 35 de proiecte de inginerie structurală și de consultanță (structuri din beton armat, structuri civile și industriale, proiecte strategice de dezvoltare regională, etc).

În zona academică a început cu un doctorat la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și a ajuns la un post-doc în Elveția. Din septembrie se mută la Londra, pentru un post de ”research associate” la Imperial College London.

De curând, în urma unui interviu a fost selectat pentru un post de ”research associate” la Imperial College London, unde va începe în septembrie (2013).


Ce presupun proiectele-taskurile la care lucrezi?

Proiectele de cercetare cuprind în general un format standard. În ingineria civilă trebuie găsite răspunsuri la întrebări legate de comportamentul structurilor, proiectele trebuie să propună modele matematice, care să asigure prin calcul siguranța în exploatare a structurilor și să ofere instrucțiuni generale de lucru, care trebuie respectate. Aceste modele (relații de calcul) sunt apoi aplicate de inginerii proiectanți în procesul de proiectare a structurilor (beton armat și precomprimat, metal, lemn, etc).

Ca și format general, un proiect de cercetare necesită pregătirea unui ”state of the art review”, prin care se face o centralizare a rezultatelor altor cercetări realizate până în acel moment. În urma acestui ”state of the art”, se scot în evidență punctele slabe și aspectele care trebuie îmbunătățite. Urmează un fel de analiză SWOT, prin care se analizează într-un mod extrem de riguros rezultatele teoretice și experimentale. Apoi se propune un program experimental, ceea ce înseamnă realizarea de probe care urmează să fie încercate în laborator. Aceste probe pot consta în elemente mici (de exemplu grinzi de 2-3 m) sau structuri reale (în general când se studiază efectele acțiunilor seismice asupra clădirilor).

Aceasta este probabil cea mai costisitoare etapă. Un element poate costa de la câteva sute, până la zeci de mii de euro. Rezultatele programelor experimentale sunt apoi interpretate. Pe baza acestor rezultate și a informațiilor centralizate din literatură, se propun metode de calcul. Iar rezultatele teoretice și cele experimentale, sunt apoi publicate în rapoarte de cercetare și lucrări în jurnale științifice.

Ultimul punct este întocmirea instrucțiunilor de proiectare, care trecând prin mai multe comisii de verificare, sunt validate și devin prescripții cu caracter legal. Un proiect de cercetare poate dura între 1 an și 5-6 ani. Cele cu finanțare europeană, în general durează 36 de luni.


Care sunt avantajele și dezavantajele jobului?

Avantajele în general sunt: câștigurile personale, imaginea, CV-ul și la un moment dat partea financiară.

La nivel de dezavantaje, trebuie amintit că un job de acest tip e greu de găsit în țări est-europene (sau din lumea a II-a). Cercetarea corectă și coerentă se face în tări unde sistemul este bine pus la punct (infrastructură, relații, finanțări).
În consecință, trebuie să ai disponibilitatea de a-ți schimba locația. Este o muncă extrem de solicitantă și nu prea ai timp de pierdut.


Au existat activități extracurriculare care te-au ajutat în actuala carieră?

Dintotdeauna am încercat să am cât mai multe opțiuni, să acumulez cât mai multă experiență în cât mai multe domenii. În facultate am avut o ”viață dublă”, am fost implicat în activități de ”entertainment”. Pentru o perioadă de aproape 10 ani am activat ca DJ, iar spre final, am încercat să produc muzică electronică.
Din nefericire, odată cu terminarea facultății, timpul destinat acestei activități a tins spre zero. Cert este că am reușit să călătoresc mult în țară și câteva țări din Europa. Astfel am câștigat multă experiență socială, mi-am îmbunătățit capacitățile de comunicare și cu siguranță mi-a deschis orizonturi noi.

 

Ce recomandări ai pentru tineri? Cum ai proceda dacă ai fi la început de carieră?

Eu unul cred că aș urma același drum, toate experiențele fie negative sau pozitive, m-au învățat ceva folositor.
Prima recomandare ar fi să fie riguroși cu ei înșiși, să caute motivații personale și să încerce să depășească condiția cojuncturii în care trăiesc, să țintească cât mai sus și să-și analizeze critic toate deciziile.
Trecând peste aceste recomandări generale, trebuie menționat că doar munca și dedicarea pot aduce rezultate.

Eu am avut și sesiuni de muncă de 35 de ore fără somn, sau săptămâni cu o medie de 14-16 ore de muncă pe zi (în momentul când lucram pentru doctorat și făceam proiecte de inginerie structurală). Astea sunt excepții, dar e cert că o medie de 8 ore de muncă pe zi, nu vă vor aduce prea multe realizări, cel puțin nu la început de carieră.

Un alt aspect important este disponibilitatea de colaborare, orice propunere trebuie acceptată, indiferent de câștig (dacă în final există unul). Orice mână întinsă înseamnă o șansă în plus. Acceptați compromisul atâta timp cât e în favoarea voastră. Gândiți tot timpul pe termen lung. Organizați-vă activiățile în avans. Pregătiți-vă tot timpul un plan b,c,d..

 

Citeste continuarea interviului pe smartdreamers

 

Ultima modificare Miercuri, 22 Octombrie 2014 13:23
Tudor P.

Pasionat de webdesign si seo. Project Manager la www.campuscluj.ro

Lasă un comentariu

Vezi ofertele Eco Vera - producator Fose septice.

autonapoca.ro

Ultimele articole

Facebook