Pe noul site al SIE există şi o secţiune intitulată „Mituri despre profesia noastră”, unde sunt înşiruite 11 „mituri” despre munca la SIE.
Există nenumărate mituri și legende care se învârt în jurul vieții clujenilor, pe care le mai auzi pe la bere când ieși cu colegii mai mari. Căminele din Hașdeu sunt o sursă inepuizabilă de legende, unele amuzante, altele de-a dreptul înfricoșătoare. Dar nu toate miturile sunt legate de căminele studențești. Șobolanii din bere, fata din lighean, tunelele subterane ale Clujului, toate sunt povești care te fac să te întrebi dacă cineva a avut o imaginație mult prea bogată sau dacă faptele chiar sunt reale.
Este destul de cunoscută situația în care, absolvent fiind, mergi la un angajator și îi povestești despre cât de multe știi tu în domeniul respectiv. El te întreabă ce specializare ai terminat, după care te închide cu ,, Și acum uită tot ce ai învățat în facultate.”.
Din păcate, chiar dacă focusul în învățământul românesc tinde să fie spre învățarea practică, verificându-se nu atât teoria, cât mai mult competențele, șocul pe care îl ai când te ,,izbești” de realitatea pieței este unul destul de mare.
De la negustorii turci şi al lor ,,bahşis”, până la omul (mai mult sau mai puţin negustor) al zilelor noastre, mulţi sunt aceia ce cred că bacşişul nu este un lucru necesar, dar adevărul e că mulţi depind de el.
El nu mai este de mult doar un gest frumos, trecând, de ceva timp, la rangul de parte esenţială a vieţii. Potrivit capital.ro, în România se încasează anual din bacşişuri 700 de milioane de euro, fără a pune la socoteală cadourile din sănătate şi învăţământ.