Cererea cea mai mare de închiriere a spaţiilor de birouri în oraşele studenţeşti vine din partea companiilor de tehnologia informaţiilor şi comunicaţii (IT&C), care în Bucureşti au avut în ultimii cinci ani o pondere de 32-40% din tranzacţii, iar în afară capitalei procentul a depăşit 55%, conform unei analize a agenţiei ESOP. Ele recrutează absolvenţi sau studenţi din ani terminali ai facultăţilor cu profil tehnic. Studenţii cu profil tehnic reprezintă doar 27,1% din totalul celor din România, ceea ce sporeşte şansele ca şi oraşele universitare secundare să între în vizorul acestor firme şi să crească şi piaţa de birouri.

 
În oraşele din ţară, nivelul chiriilor solicitate de proprietarii de spaţii de birouri de clasa A variază între 12 şi 14 euro/mp în clădirile de clasă superioară. Deşi nivelul chiriei este un aspect important, costul cu spaţiul de birouri nu este factorul determinant în analiza companiilor, el având – în funcţie de industrie – o pondere între 4 şi 10% din cifra de afaceri. Factorul esenţial în evaluări este costul forţei de muncă, ce în anumite industrii poate avea o pondere de 75% din cheltuielile companiei. Centrele de sprijinire şi dezvoltare a afacerilor au avut pentru aceste oraşe o importanţă aparte: o modalitate prin care antreprenori imobiliari locali au putut iniţia, în condiţii de risc reduse, proiecte de clădiri de birouri moderne.

 
„Una din puţinele alternative disponibile chiriaşilor de talie mare, în contextul actual al oraşelor secundare, este construirea unei clădiri personalizate în baza unui contract de preînchiriere. Dezvoltatorii locali încep să folosească din ce în ce mai des astfel de soluţii în discuţiile cu chiriaşii mari, iar pe termen scurt şi mediu această abordare este cea care are cele mai mari şanse de succes în dezvoltarea pieţelor de birouri din oraşele universitare secundare”, declară Alexandru Petrescu, managing partner în cadrul agenţiei. 

 
În 25 de ani de economie de piaţă, Bucureştiul a fost vedeta pieţei birourilor. În ultimii 5-7 ani, piaţa din primele trei mari oraşe şi centre universitare totodată - Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi - s-a dezvoltat semnificativ. Treptat însă, forţa de muncă disponibilă s-a redus, mai ales cea cu anumite calificări, precum IT. În acelaşi timp cu dezvoltarea pieţei de birouri din marile oraşe, începe să crească şi în centrele universitare secundare ca Braşov, Craiova, Sibiu, Galaţi, dar şi în oraşele cu o populaţie de 150.000-250.000 locuitori (Târgovişte, Ploieşti, Bacău).

 
„Principalii factori în evaluarea şi în alegerea oraşelor de către companii sunt existenţa centrelor universitare şi criteriul demografic (populaţia rezidentă), dar în diverse domenii de activitate pot fi de interes poziţionarea într-un anumit areal geografic sau gradul de cunoaştere a unei anumite limbi străine, precum germana”, a declarat Petrescu. Intrarea într-o astfel de piaţă a unui oraş secundar sau dezvoltarea unei companii nu este una facilă, mai ales când spaţiul necesar se ridică la 3.000- 6.000 mp. Acest lucru se datorează stocului limitat de spaţii de birouri construite, care se ridică la valori de 18.000-35.000 mp de localitate. 

 
Structurarea stocului este una specifică acestor pieţe: predomină clădirile de mici dimensiuni (până în 1.000-1.500 mp), în timp ce clădirile mari sunt rar întâlnite  (3-5 de oraş) şi au suprafeţe reduse, de până la 3.000 mp. Una dintre modalităţile atractive de construire a unor clădiri de birouri sustenabile pe termen mediu şi lung în pieţele oraşelor secundare este în cadrul unor proiecte dezvoltate în mai multe faze, fiecare constând într-o clădire de dimensiune medie, adaptată ca dimensiune pieţei respective (4.000-7.000 mp). ESOP este unul dintre principalii consultanţi imobiliari din România, ce activează de 14 ani în piaţa birourilor şi pe piaţa rezidenţială.

Sursa: ziuadecj.realitatea.net